O simplă ceașcă de cafea are capacitatea remarcabilă de a ne încânta simțurile și de a ne da un start minunat zilnic. Cu toate acestea, profilul de aromă al acelei cești poate varia foarte mult, fiind influențat de o serie de factori: de la momentul în care boabele de cafea sunt cultivate până la modul în care sunt preparate. Interacțiunea complexă a acestor factori modelează gustul, aroma și experiența generală a cafelei din ceașcă. Vom pătrunde împreună în lumea cafelei, să explorăm factorii cheie care îi influențează gustul.
1. Originea și soiul:
Originea geografică a boabelor de cafea joacă un rol esențial în determinarea gustului acestora. Diferite regiuni din întreaga lume oferă condiții climatice, tipuri de sol și altitudini distincte care modelează caracteristicile boabelor de cafea. Varietățile, tipurile specifice de plante de cafea diferențiază și mai mult gustul. Spre exemplu, boabele din Etiopia pot oferi o aciditate strălucitoare și note florale, în timp ce Indonezia aduce tonuri pământii și condimentate.
2. Condițiile de creștere:
Mediul în care cresc arborii de cafea are un impact asupra aromei boabelor. Factori precum altitudinea, temperatura și precipitațiile influențează ritmul de creștere și dezvoltare a boabelor. Altitudinile mai mari duc adesea la boabe cu arome mai concentrate, datorită maturării mai lente și expunerii mai mari la lumina soarelui.
Cele mai apreciate cafele din lume se cultivă la altitudini între 1200 de metri și 1800 de metri. Profilul de aromă al unei cafele devine mai proeminent și mai special în funcție de înălțimea de creștere a boabelor de cafea.
Altitudinea sporește potențialul unei cafele, de la particularitățile de gust precum delicatețea și dulceața unei boabe de cafea braziliene, cultivate la 1060 m până la notele înfloritoare ale boabelor de cafea etiopiene, cultivate la peste 1800 m.
3. Metode de prelucrare:
După recoltare, cireșele de cafea sunt supuse procesării, pentru a extrage boabele. Diferitele metode, cum ar fi decorticarea prin uscare la soare/ spălare sau de tip honey, afectează semnificativ gustul.
Procesul natural, în care boabele sunt uscate în interiorul cireșei până la 20 de zile, poate duce la arome mai fructate și mai complexe, cu o dulceață aparte a cafelei, în timp ce boabele spălate tind să aibă profiluri mai curate. Țările precum Etiopia sau Brazilia, cu un climat mai umed, își permit să prelucreze astfel boabele de cafea, deoarece au risc scăzut la mucegai și la pierderi semnificative.
Procesarea prin spălare este specifică țărilor unde limita de apă nu este o problemă, precum Kenya, acolo unde cireșele de cafea proaspăt culese sunt scufundate în bazine cu apă și lăsate la fermentat între 12 și 72 de ore, după care boabele se lasă la uscat între 4 și 10 zile. După acest proces, boabele au arome de ciocolată, nuci, alune de pădure, caramel și zahăr brun.
Procesarea Honey este o combinație între celelalte două, tocmai pentru că, după ce boabele sunt decojite și lăsate la uscat, acestea prind o nuanță gălbuie și sunt lipicioase. De aici, numele honey, datorită texturii de miere. Cafeaua prin procesare Honey este dulce, aromată, cu iz de fructe coapte.
4. Nivelul de prăjire:
Prăjirea transformă boabele de cafea verzi în cele aromate și savuroase, pe care le măcinăm pentru prepararea cafelei. Nivelurile de prăjire, care variază de la ușoară la închisă, au un mare impact asupra gustului.
Prăjiturile ușoare păstrează mai mult dintre aromele originale ale boabelor, în timp ce prăjirile mai închise la culoare dezvoltă note mai bogate și mai afumate. Tipul de prăjire pe care noi îl folosim la Pasha Cafe este de nivel 2 (lejeră), 3 (mediu-lejeră), 4 (mediu) pe o scală de la 1 la 7.
5. Mărimea măcinării și metoda de preparare:
Mărimea măcinării boabelor de cafea determină suprafața expusă în timpul preparării, influențând extracția. Diferitele metode de preparare, cum ar fi ibric, espresso, filtru sau presă franceză, necesită dimensiuni specifice de măcinare pentru rezultate optime.
Măcinarea fină extrage rapid, rezultând adesea arome și corp mai intense, în timp ce măcinarea mai grosieră poate oferi un gust mai blând și un corp lejer.
6. Calitatea și temperatura apei:
Cafeaua este compusă în proporție de peste 98% din apă, ceea ce transformă calitatea și temperatura acesteia în factori cruciali.
Mineralele și puritatea apei au un impact asupra procesului de extracție. Folosirea apei prea calde sau prea reci poate duce la supraextracție sau subextracție, afectând echilibrul și claritatea gustului.
7. Timpul de contact al cafelei măcinate cu apă:
Durata de timp în care cafeaua este în contact cu apa afectează rata de extracție. Subextracția duce la arome acide sau slabe, în timp ce supraextracția duce la amăreală.
Găsirea timpului corect de preparare este crucial pentru obținerea unei cești de cafea bine echilibrate.
De exemplu, espresso este perceput ca cea mai “sănătoasă” metodă de preparare, deoarece cafeaua intră în contact cu apa între 20 și 30 de secunde, pe când o cafea la filtru sau la ibric stă până la 4 minute. Mai mult decât atât, cafeaua la filtru sau la ibric are o cantitate mai mare de cofeină decât un espresso, din cauza contactului prelungit cu apa.
8. Prospețime:
Boabele de cafea încep să își piardă prospețimea la scurt timp după prăjire din cauza expunerii la oxigen,lumină și umiditate. Boabele de cafea învechite pot avea ca rezultat un gust plat și plictisitor. Măcinarea chiar înainte de preparare și utilizarea boabelor proaspăt prăjite maximizează potențialul de aromă.
Pentru savurarea unei cafele proaspăt prăjite, vezi data la care acea cafea a fost prajită. Noi afișăm data prăjirii chiar pe eticheta din față a produsului.
9. Depozitare:
Depozitarea corectă a cafelei este esențială pentru păstrarea aromei. Depozitarea boabelor în recipiente ermetice, ferite de lumină și umiditate, ajută la prevenirea degradării.
Evită refrigerarea, deoarece aceasta poate introduce umiditate (datorită condensului) care va altera gustul.
10. Preferințe personale:
În cele din urmă, preferințele gustative individuale joacă un rol semnificativ în modul în care percepem aromele cafelei. Ceea ce o persoană găsește încântător, alta ar putea considera prea amar sau prea blând. Dezvoltarea unui palat gustativ pentru cafea implică explorarea și experimentarea, tocmai pentru a găsi profilurile care rezonează cu tine. Ce bine că suntem diferiți! Altfel, totul ar fi atât de plictisitor. 🙂
Călătoria de la planta de cafea până la ceașca ta implică un dans complex de variabile, care modelează gustul și aroma pe care le experimentezi. Interacțiunea dintre origine, condițiile de cultivare, procesare, prăjire și metodele de preparare a cafelei, toate contribuie la aromele unice din fiecare înghițitură.
Înțelegerea și aprecierea acestor factori te poate face să te bucuri mai mult de cafea, indiferent dacă preferi o cafea etiopiană strălucitoare și fructată sau o ceașcă columbiană bogată și ciocolatie.
Așadar, data viitoare când îți savurezi cafeaua, acordă-ți un moment pentru a medita la multitudinea de influențe care au creat acea înghițitură perfectă.
________________________________________
Rămâi alături de Pasha Cafa în această călătorie nemărginită în jurul globului! Sorbitură cu sorbitură, dezvăluim secretele culturilor, unind continente prin cafele aromatice. Hai și pe Instagram!