„Cafea bună” este o sintagmă foarte des folosită de cei din industria cafelei. Este în același timp și un concept intens dezbătut. Ce înseamnă o cafea bună? Ține de gust, intensitatea prăjirii, metoda de preparare, originea boabelor, modul în care au fost uscate și procesate boabele de cafea, recipientul în care este servită sau ține de măiestria celui care o prepară?
În primul rând ține de preferințele personale, dar există un cumul de factori care pot contribui la ceea ce se numește o cafea bună și îți vom povsti pe rând despre fiecare. Astfel vei putea face o alegere informată atunci când îți cumperi cafeaua sau vei fi inspirat să încerci și altceva (soi, blend).
Tipul cafelei – Arabica vs Robusta
Cele mai întâlnite specii de cafea sunt Arabica și Robusta, prima fiind considerată mai bună și preferată de majoritatea. Acest lucru nu însemană că Robusta este o alegere greșită sau nu poate rezulta într-o cafea bună aunci când este în combinația potrivită.
Boabele Arabica sunt mai mari și conțin mai multe uleiuri și zaharuri ceea ce rezultă într-o cafea mai dulce, cu arome mai fine, complexe, aciditate ridicată și o textură delicată. Robusta are un conținut dublu de cofeină, mai puține uleiuri și este mai aspră, cu un gust mai amar și intens ceea ce o face potrivită pentru cappuccino sau alte blenduri cu lapte/frișcă/scorțișoară. Robusta este folosită în special pentru cafea instant și solubilă.
Dacă o cafea bună înseamnă pentru tine o experiență a degustării, arome floral-fructate și gust fin, atunci Arabica este o alegere excelentă. Dar dacă prin cafea bună înțelegi un boost de enegie rapid și un gust intens, atunci Robusta poate fi ceea ce cauți.

Calitate – Cafea de specialitate
Asemănător vinurilor, cafeaua este evaluată pe criterii care diferă de la o regiune producătoare la alta (dimensiunea boabelor, altitudinea la care este cultivată etc). Un exemplu foarte bun în acest sens este Supremo, o specialitate de cafea din Columbia care conține doar cele mai mari boabe, lucru care oferă o aromă și un gust aparte.
Poate cea mai importantă metodă de clasificare a cafelelor este cea a Specialty Coffee Association (SCA) care folosește o scara o scară de la 0 la 100 puncte. Cafelele care depășesc 80 de puncte sunt catalogate drept cafea de specialitate. Acest lucru însemană că respectiva cafea oferă o aromă aparte, un gust superior, note deosebite. De exemplu, Geta Bore, specialitatea etiopiană are 87 puncte, la fel și Gahahe (Burundi), iar Tarazzu (Costa Rica)cu aromă de caramel și toffee are 84 puncte.

Soi unic și origine
Aceste două elemente sunt foarte importante atunci când vine vorba de o cafea bună. Soi unic se referă la faptul că acea cafea provine dintr-o singură origine fiea ea regiune, fermă sau recoltă. Acest aspect se reflectă în ceașcă într-un gust și o aromă consistentă, ceea ce nu întâlnești atunci când alegi un blend.

Originea este și ea foarte importantă pentru că tipul de sol, clima și altitudinea la care este cultivată cafeaua, toate au un impact asupra gustului acesteia. Cele mai bine cotate sunt cafelele crescute la altitudini cât mai ridicate decoarece acestea tind să fie mult mai aromate, gustoase și cu o aciditate crescută.
Un exemplu bun este specialitatea Peruană de la noi din shop, Cajamara Bio care este cultivată la 2750m. Cajamara are o aromă fină și gust intens de citrice.
Cultivare, procesare, prăjire și măcinare
Tot ce se întâmplă cu boabele d cafea de la modul în care sunt culese și apoi procesate până ajung în ceașca ta au un foarte mare cuvânt de zis în ceea ce privește gustul cafelei. Culegerea manuală asigură faptul că doar boabele coapte și cele mai bune sunt alese. În Etiopia fermierii oferă o grijă deosebită la plantare, nu se folosesc pesticide și îngrășăminte chimice, iar culegerea se face manual în perioada octombrie-decembrie.
Te-ar putea interesa Geta Bore – O Cafea Din Etiopia Pentru Toate Simțurile
După ce sunt culese, boabele de cafea sunt uscate. Acest proces se poate face în două moduri. Dacă boabele de cafea sunt spălate și pulpa fructului este înlăturată înainte de uscare rezultă o cafea cu o aromă florală, de iasomie sau lemongrass. În procesarea naturală, unde fructul este păstrat în procesul de uscare și înlăturat mai târziu, cafeaua are note fructate, acide.
Prăjirea este următorul pas, unul foarte important întrucât trebuie făcut de cineva cu experiență. În procesul de prăjire se iau în calcul dimensiunea boabelor, varietatea acestora dar și soiul sau locul de origine. La Pasha Cafe oferim o oarte mare importanță acestui proces și îi dedicăm o zi în fiecare săptămână.
Măcinarea este strâns legată de metoda de preparare. Pentru a obține o cafea bună este nevoie ca boabele să fie măcinate la granulația potrivită metodei de preparare pentru o extracție optimă. O cafea măcinată fin special pentru ibric nu va da un gust și o textură la fel de bune dacă este folosită la espressor. De aceea atunci când comanzi cafea de la noi te rugăm să specifici modul în care dorești să o prepari: ibric, espressor, French Press, filtru sau boabe ca să faci tu măcinarea acasă.
Prospețime
Ca orice aliment, cafeaua este mai bună cu cât este mai proaspătă. O cafea proaspătă are o aromă intensă și același gust ca la prima ceașcă făcută din pungă respectivă. Strâns legate de prospețime sunt data la care a fost prăjită (ideal în ultimele 14 zile), ambalarea și modul în care este depozitată.
Cum îți spuneam, noi dedicăm o zi săptămânal prăjirii pentru a ne asigura că avem constant stoc de cafea proaspătă. Cafeaua Pasha este apoi ambalată în punguțe cu autosigilare și valvă care permite eliberarea aerului din interior. Îți recomandăm să o păstrezi în acest ambalaj și să scoți aerul afară din pungă de câte ori o deschizi. Un loc uscat și răcoros ca un dulap este ideal pentru păstrare. Dacă vrei o variantă mai ochioasă, poți încerca o cutie de păstrat cafeaua.
Metoda de preparare
Metoda de preparare ține în cea mai mare parte de preferințele personale, de tradiții și cultură. Sigur, există câteva bune practici atunci când faci un espresso, o extracție la French Press sau o cafea la ibric, dar asta nu înseamnă că nu poți experimenta și căuta să descoperi varianta care îți place cel mai mult.
Citește și De ce nu îmi iese un espresso bun
Internetul este plin de idei despre cum să prepari o cafea savuroasă, de la rețetele standard, la cele tradiționale precum cafeaua la ibric sau specialități trendy cum este Delgona.

Context – locuri, oameni, amintiri
Nu pot uita gustul cafelei aproape reci servite în pahare mici de sticlă în Andaluzia cu acorduri pe flamenco pe fundal. La fel de vie mi-e și amintirea cafelei la nisip savurate pe podul Galata, a espresso-ului intens împărțit cu partenerul în Taormina, a cafelei făcute de mama pe aragaz, prilej de stat la povești, precum și acele cafele savurate în ușa cabanei montane înaintea unei ture de pomină. O cafea bună devine excepțională atunci când este asezonată cu un strop de pasiune, un praf de aventură și două cuburi de conexiune umană.